Raza de soare ...

   Nici o experienţă din lumea asta nu se aseamănă cu liniştea pe care ti-o poate da o dupaamiaza petrecută în compania razelor de soare. Un parc animat de răsetele copiilor ce simt ca lumea este întreagă a lor atunci cînd zburdă fericiţi prin iarba verde mîngîiata de mana de raze jucăuşe desprinse din cercul de foc de umple cerul dupaamiezii. 

  Aproape toate băncile din parc sunt pline cu sufletele oamenilor veniţi sa se desfete în adierea caldă a vîntului. Pare ca cercul de foc le-a dat o misiune importanta razelor sale. Le-a dar indicaţii ca astăzi sa încălzească pămîntul răcorit după ploaia de săptămîna trecută sa pregateasca iarba pentru vizita ce o vor face în curînd familiile la sfîrşit de săptămîna. Anumite raze sunt trimise sa mîngîie copacii în floare pentru ca acestia sa emane parfum rafimat care va incanta cu mireasma lor nasucurile ieşite la plimbare.

   O raza se opreşte pe obrazul meu mangaindu-l, parcă zici ca si-a găsit un culcus potrivit si poposeste pentru a se odihni, rataseste prin par considerand ca este timpul sa îşi exerseze aptitudinile de pictor si folosind culorile pe care le are la dispoziţie desenează o nouă nuanţă pentru parul meu. O alta raza pătrunde printre gene iscoditoare, vrea sa scaneze irisul ochilor ce rătăcesc peste copaci. Parcă ştie ea ca în spatele pupilelor ce s-au micşorat de atîta lumina zace ceva bine păzit, poate un gînd, poate o poveste ştiută doar de suflet si trezita la viata de cercul de foc sau amintirea verii trecute cînd ochii doriţi desenau linia feţei mele, îmi mîngîia trupul si îmi aducea o nouă experienţă.

   Raza de soare desprinsă din univers ce minuni poţi crea? Ce amintiri poţi trezi? Cat de tare poţi scruta în adancul de nepătruns al sufletului meu? De-ai şti cata bucurie îmi aduci ....